.

MIHAI HAFIA TRAISTA

marți, 6 martie 2012

Aurel Dan – zeul iernilor maramureşene







PEISAJ DE IARNĂ

pictorului Aurel Dan

pe poteca dintre suflet şi biserica
din deal 
renăşteau strămoşii (tăcerea de dincolo
de cruce al turlelor ninse)
iernilor nevinovate albul i se
supune luminii, pe funii de
clopot coborând cerul
(truda şi credinţa).

Îngheţate lacrimi pe obrajii
Ţăranului, iernile tristelor biserici,
Tărgul, uliţele satului…

sărbătoare, porţi de stejar şi făntîni
aşteptînd scurgerea veacului
amintirea.

Clopotele tocmai se întorceau către sunet.

  
            «Poetul iernilor noastre»,  «Un soldat al picturii»,  «Profetul picturii», «Un înger ocrotitor al satului maramureşan» – iată câteva dintre titluri cu care a fost înnobilat artistul plastic Aurel Dan de câtre oamenii de cultură şi artă din România. Nu sunt un cunoscător al operei lui Aurel Dan, ci doar un admirator al ei, însă eu  la-ş numi pe Aurel Dan «un zeu al artei». Un zeu care crează şi în acelaşi timp ocroteşte, fereşte din calea dispariţiei, obiceiurile şi portul satului maramureşan. Acel  sfânt obicei, al ţăranului maramureşan de-a merge la biserică şi la târg  îmbrăcat în  hainele create de mâna lui, de o valoare inestimabilă, valoare la care nici cele mai moderne case de moda din lume nu se pot ridica. Nici un creator de modă nu-şi poate compara opera, cu cea a ţăranului maramureşan, cu cea a ţăranului român. De aceia Aurel Dan este un  înger ocrotitor, un patron al satului maramureşan, al târgului, al bisericii, al ţăranului. Un vestitor al «evangheliei» obiceiului maramureşan.
            Aurel Dan, membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania si al U.A.P. Baia Mare, s-a născut în 6 februarie 1944, in localitatea Aspra, Maramures. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice «Ion Andreescu» din Cluj Napoca. A fost învaţator, profesor de desen şi pictura, decorator pentru reclamă comerciala, designer ambiental, lucrează  frescă, zgraffitto, grafică de carte, sculptura în lemn – pictura de şevalet în stilurile clasic, neoclasic, realism narativ, hiperrealism si abstract,  pe teme istorice, etnologice, folclor, cronici, obiceiuri, semnificatii ale ancestralului si credintei, irepetabilul.
Prima expozitie personala a lui Aurel Dan a avut loc în luna septembrie a anului 1966 în Targu Lăpus.
Între 1979-2009 a expus peste 1800 de tablouri în 40 de expozitii, în Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Vişeu de Sus, Baia Sprie, Rona de Sus, Dej, Cluj Napoca, Satu Mare, Brasov, Tărgu Mures,Timişoara, Iasi, Utrecht (Olanda), Bruxelles si Ondervaarde  (Belgia), Bucuresti.
A participat la 48 de expozitii colective, de grup sau participant ca invitat in actiuni expozitionale: în ţară dar şi peste hotare: Chişinau_ Bari (Italia), Barcelona (Spania), Utrecht (Olanda), Premiszl (Polonia), Ujgorod (Ucraina), Paris, Tours, Elne, Colliure (Franţa), Viena (Austria), Budapesta, Debrecen, Gyor, Nyireghaza (Ungaria), Copenhaga (Danemarca). Din creatia proprie are lucrari in muzee din România – Bucureşti, Tulcea, Cluj Napoca, Baia Mare, Alba Iulia, Sfăntu-Gheorghe. Dar şi în colecţii de instituţii şi particulare, în fundatii sau custodii din România şi alte 39 de ţari. A primit 11 diplome de onoare, diplome de excelenţa şi aniversare, 7 nominalizări pentru premiere în Romania şi străinatate, 4 premii valorice şi Marele premiu «Artistul anului» în 2008 pentru promovare prin artă a eposului ancestral maramureşean precum şi pentru contribuţia adusa la promovarea valorilor «Centrului artistic» Baia Mare.
Aurel Dan este cunoscut, apreciat şi iubit de către toţi ucrainenii din Maramureş şi totodată  din România, el este un adevărat prieten al al ucrainenilor, un colborator al lor. A pictat tabloul Marelui Cobzar Taras Şevcenko, de picturile căruia era îndrăgostit încă de pe băncile şcolii, Tablou pe care l-a dăruit Uniunii Ucrainenilor din Maramureş.
Atâta vreme cât există oameni ca Aurel Dan, nu avem de ce a ne teme că poteca spre biserica din deal va fi uitată. Atăta vreme cât există oameni ca Aurel Dan, noi întotdeauna vom smţi «vinovat» întorcându-ne spre vatra părintească spre a ne preface în icoane cu fii risipitori, aplecaţi, umili sărutând mâna care ne-a împodobit cu flori «chemeşa» copilariei noastre.
          



  LA MULŢI ANI MAESTRE!
           

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu